Articol scris de Angela Pugna

Ce este HIPPO?

HIPPO reprezintă un stil de viață ce încurajează LIFE LONG LEARNING, adică învățarea de-a lungul întregii vieți, încurajează vorbirea oricărei limbi străine, limbile nefiind, de fapt, străine, ci umane, și demonstrează că potențialul lingvistic uman este infinit, iar această tendință și dorința de a învăța limbi străine întăresc conexiunile interumane și internaționale prin simpla vorbire a aceleiași limbi. HIPPO reprezintă o sursă de inspirație și speranța într-o lume lipsită de speranțe, vise și sentimente, într-o lume în care banii contează mai mult decât sentimentele umane. Pe lângă aceasta încurajează un stil de viață independent prin faptul că oferă libertatea învățării limbilor fără profesor sau cursuri sau note, încurajează inițiativa și dorința proprie, motivația personală și ajută la nivelul de creștere a încrederii de sine.

Contribuții lingvistice actuale: teoria Suzannei Flynn

Anul acesta s-au introdus zece principii în știința lingvistică , create și demonstrate de către profesoara de lingvistică de la MIT (Massachusetts Institute of Technology), SUZANNE FLYNN *:

1. Achiziționarea unei limbi străine este o capacitate strict umană, doar creierul omului fiind programat pentru limbajul articulat.

2. Nu există limbi străine, toate provenind din aceeași limbă unică și anume limba umană. Creierul omului are un potențial infinit de a înțelege orice propoziție și orice idee exprimată în cuvinte, pentru simplul fapt că poate înțelege orice limbă. Chiar dacă diferă morfologia și sintaxa, creierul uman este capabil să diferențieze și să înțeleagă sensul oricărei propoziții a oricărei limbi și orice propoziție poate fi exprimată în orice limbă pentru că aceasta nu este o propoziție aparținând unei singure limbi. Prin urmare, orice propoziție care poate fi tradusă în orice altă limbă poate fi înțeleasă de orice om. S-a ajuns la concluzia ca există doar o limbă, și anume limba umană.

3. Copiii sunt învățați să vorbească prima lor limba. Aceștia o învață natural. La naștere, bebelușii sunt în stare să diferențieze limba de alte sunete, iar capacitatea de a acumula o limbă este și ea din naștere. Creierul uman este programat pentru ORICE limbă, nu numai pentru o limbă anume. Adică, dacă te-ai născut în România, vorbești româna. Dar dacă tu, cu același creier, te-ai fi născut în Japonia, vorbeai japoneza. Totul depinde de mediul în care suntem crescuți și la care ne adaptăm. Sunt țări în care există mai multe limbi oficiale, cum ar fi de exemplu Luxemburg, unde se vorbește franceza, engleza, germana și luxemburgheza. Copiii de acolo vorbesc natural mai multe limbi străine, dar aceasta nu înseamnă că sunt mai inteligenți.

4. A vorbi mai multe limbi străine (capacitatea multilingvistică) este starea naturală a minții umane. S-a demonstrat că un câine, pentru a putea mieuna, trebuie să își piardă memoria care îl face să latre. Astfel, un animal nu este în stare să scoată alte sunete decât cele pentru care este programat.

Scrisoarea lui Noam Chomsky adresată Institutului LEX/ Hippo Japonia în 18 martie 2010

5. În schimb, ființa umană poate vorbi oricât de multe limbi vrea, fără a trebui să uite alte limbi pentru a face loc pentru altele. Poți vorbi 30 de limbi la perfecție. Totul ține de voință, timp și energie. Științific, omul are capacitatea de a fi în egală măsură fluent în câte limbi dorește, capacitatea creierului uman fiind astfel infinită. Exact cum moldovenii înțeleg subdialectele ardelenești, tot așa moldovenii pot înțelege orice altă limbă. Dialectele și subdialectele au fost primele care au demonstrat că mintea umană este programată să înțeleagă mai multe limbi și aceasta este starea naturală în care ar trebui să trăim, fapt demonstrat de NOAM CHOMSKY.

6. Indiferent de vârstă, creierul uman poate acumula o nouă limbă. Această capacitate nu se degradează cu timpul. Există diferențe între modul în care un copil acumulează o limbă în mod natural, pur și simplu trăind în acel loc, și modul în care un adult învață o limbă. Unui copil îi sunt necesari ani la rand pentru că o face natural, fără efort și fără să realizeze. E mai usor. Dar un adult, care are deja o capacitate dezvoltată de gândire și analiză, poate înțelege lucruri mult mai complexe în orice limbă, poate lua elemente cunoscute în alte limbi și se poate ajuta singur în învățarea altora. În plus este conștient de procesul prin care trece, este capabil să învețe lucrurile pe care dorește să le exprime. Astfel, există atât avantaje, cât și dezavantaje. Chiar dacă un copil român de 11 ani vorbește fluent limba maternă, el nu va putea înțelege ceea ce transmite un adult englez, care a învățat româna în 3 – 4 ani, dacă acesta vorbește despre compoziția atomului, pentru că acest copil nu are cunoștințele necesare pentru a înțelege așa ceva.

7. Cu cât vorbim mai multe limbi străine, cu atât mai usor devine procesul. Limbile străine, provenind din aceeași limbă originală și fiind toate limbi umane, sunt în esență aceleași. Într-adevăr, sunt elemente de gramatică sau scriere diferită, dar originea lor este aceeași, baza este aceeași. Comparativ cu câte lucruri noi avem de învățat la fiecare limbă, baza este enorm de mare, așa că până la urmă nu este atât de greu. Nu sunt noțiuni noi, știm că există gramatică, enunțuri, știm ce înseamnă cuvintele, care este analiza lor, avem baza construită natural. Tot ce avem de învățat sunt sunetele și scrierile diferite. Dar cunoștințele pe care le avem deja în noi înșine sunt masive comparativ cu ce ne rămâne de învățat. Până la urmă, odată ce am reușit să învățăm limba nativă, exact același concept va fi aplicat creierului și când vom învăța o a doua, a treia sau a patra limbă.

8. În ciuda celor spuse, o limbă nu se uită niciodată. Creierul uman nu permite uitarea limbilor. Într-adevăr, există momente când după un lung timp de nefolosință, informația devine greu de accesat. Dar ea există și rămâne pentru totdeauna întipărită în creier. Nici chiar cei care suferă de boli ce afectează creierul și suferă operații nu își pierd capacitatea de a recunoaște o limbă. Își pot pierde capacitatea de a scoate sunete, dar limba există în ei și această informație rămâne vie pe tot parcursul vieții.

9. Să te menții fluent este cel mai ușor când această nevoie există în mediul în care trăiești. Dacă nevoia de a folosi mai multe limbi nu există, atunci starea lor fluentă slăbește. Ea poate reînvia când nevoia reapare.

10. Achiziționarea mai multor limbi străine are consecințe pozitive asupra omului, ce durează o viață întreagă.

* Discursul lui Suzanne Flynn ținut în luna mai 2010, în Japonia, la ultimul workshop al LEX Institute/ Hippo. (Partea a doua a textului este în limba engleză.)

Concluzii

Nu trebuie să fii inteligent ca să vorbești limbi străine, deoarece această capacitate a creierului este la toți la fel, fapt demonstrat științific. Depinde de motivație, cum am arătat mai sus. În schimb, vorbirea mai multor limbi sporește coeficientul de inteligență, menține tinerețea și vigilența creierului. Învățând o limbă nouă, creierul întinerește pentru că trece prin aceeași stare naturală prin care a trecut când a fost un bebeluș. Lăsând creierul să treacă prin acea stare de mai multe ori, devine veșnic tânăr și agil. În plus ajută la învățarea altor științe, pentru că, dacă vorbim numai o limbă, cuvântul scaun este egal cu obiectul scaun. Dar știm că în engleză acesta este chair sau în japoneză isu. Învățăm astfel să distingem obiectele și noțiunile palpabile de cele abstracte.

De altfel, devenim mai sensibili la cei din jurul nostru și putem să ne lărgim orizonturile cunoscând mai mulți oameni. Întâlnind mai mulți oameni, se creează conexiuni puternice între oameni și în final aceasta duce la o mai bună cooperare între națiile pământului. De altfel, bineînțeles, a vorbi mai multe limbi crește încrederea de sine și dorința de a vorbi și mai multe. Este un proces continuu, creierului îi place să fie tânăr și, când procesul este demarat, el dă semne pozitive și ajută, chiar dacă nouă ni se pare că nu acumulăm vocabular nou în limbi străine. Totul ține de voință, deoarece capabilitatea și memoria creierului sunt infinite. Și totul e posibil doar pentru creierul uman! Aceasta arată cât suntem de speciali. Oare ne purtăm ca atare??

Notă. Îi mulțumesc Angelei Pugna pentru textul referitor la spiritul de viață și concepția lingvistică pe care se întemeiază activitatea Institutului LEX/ Hippo din Japonia. Îi mulțumesc, de asemenea, pentru documentul conținând discursul lui Suzanne Flynn, pentru scrisoarea lui Noam Chomsky și fotografiile alăturate acesteia. Programul cultural ,,Japonia-România 2010” este proiectul său de cercetare, cu titlul Cross Cultural Understanding in Business, a cărui importanță o dovedesc materialele oferite spre publicare.  Consider că aceste demersuri trebuie cunoscute, căci rareori se recunoaște influența unor concepții științifice demonstrate și bine argumentate asupra stilului nostru de viață.

În consens cu ideile exprimate de Noam Chomsky și Suzanne Flynn, existența unei străvechi limbi comune, proto-indo-europeana, este ilustrată cu precizie și acuratețe științifică pe blogul Paleografia lui Theo-Phyl, într-un articol pe care-l recomand spre lectură în completarea celui de mai sus.  Cu multe mulțumiri pentru sprijin și încurajări. (MH)

Anunțuri