În ritmul epocii. Viaţa Kazimierei Iłłakowiczówna

…În noaptea de 17 septembrie 1939, grupul oficialilor polonezi, condus de preşedintele Ignacy Mościcki, se refugia în România trecând podul de pe râul de graniţă, Ceremuş. Printre funcţionarii Ministerului Afacerilor Externe se afla poeta şi traducătoarea Kazimiera Iłłakowiczówna (1888 – 1983). Istoria scriitoarei începe însă cu mai mult timp în urmă, în Polonia de la sfârşitul secolului al XIX-lea…

Vineri, în 5 noiembrie 2010, în Sala Mare a Primăriei din Oradea, cu ocazia vernisajului unei valoroase colecţii de fotografii, s-a spus o poveste fascinantă, aşa cum sunt toate relatările despre destinele de excepţie ale artiştilor afirmaţi în perioada interbelică. Admiraţia mea pentru cultura şi civilizaţia poloneză mi-a îndreptat paşii spre locul ce găzduieşte, timp de două săptămâni, expoziţia În ritmul epocii. Viaţa Kazimierei Iłłakowiczówna, proiect coordonat de Ambasada Republicii Polone la Bucureşti.

Printr-un fericit sincretism, organizatorii au mixat două forme diferite de expresie, două limbaje artistice aflate într-un deplin acord al ideii: cuvântul şi fotografia, reuşind să estompeze graniţele temporale şi să-l poarte pe privitor pe un drum discret al rememorării şi al descoperirii unei lumi apuse. Viaţa poetei poloneze, povestită şi redată într-o manieră artistic-documentară, a devenit pretextul unei călătorii în trecut, sub privirile-i melancolice şi delicate, învăluite în parfumul sepia al epocii. Destinul său este proiectat pe fundalul complex al perioadei, într-o atmosferă propice afirmării virtuţilor creatoare, dar şi a pătrunderii în complicatele relaţii diplomatice. Nepreţuite mărturii despre interferenţele româno-polone din anii ’30 şi din timpul celui de-al Doilea Război Mondial sporesc valoarea documentară a colecţiei de fotografii şi a textelor complementare, prin evocarea unor personalităţi politice şi diplomatice remarcabile: vizita mareşalului Józef Piłsudki în România, însemnările Reginei Maria despre eveniment şi despre admiraţia acesteia pentru oficialul polonez, percepţia uşor deformată, dar favorabilă, chiar idealizată, a polonezilor despre cultura şi civilizaţia românească, contribuţiile decisive ale Kazimierei Iłłakowiczówna la promovarea acestora în Polonia printr-o serie de reportaje despre România interbelică.

Un alt plan al prezentării ne obligă să zăbovim asupra cadrului artistic ce a determinat afirmarea creativităţii poetei. La începutul secolului trecut, Cracovia devenise adevărata capitală culturală a Poloniei, loc de întâlnire a scriitorilor şi artiştilor, cu cabarete şi cafenele, ale căror ecouri abia şoptite şi învăluite în fum se aud şi astăzi pe Florianska, pentru cei ce ştiu a le percepe… Totul prevestea revigorarea spirituală de după Primul Război Mondial şi sincronizarea vieţii artistice poloneze cu cele mai moderne manifestări din Vestul Europei, într-un autentic saeculum. Nu este deloc întâmplător, aşadar, faptul că volumul de debut al Kazimierei Iłłakowiczówna, sugestiv intitulat Zboruri de Icar (1911),  a apărut în acest oraş boem.

Povestea continuă… Am păstrat-o într-o serie de instantanee ce refac întreaga colecţie. Poate fi privită şi citită urmând acest link, unde am creat un album virtual dedicat evenimentului cultural.

P.S. Anul trecut, în 6 noiembrie 2009, mă aflam în Polonia, la Auschwitz şi Cracovia…

Reclame

5 gânduri despre ”În ritmul epocii. Viaţa Kazimierei Iłłakowiczówna

    • Maria zice:

      Bună seara, Theophyle! 🙂
      Tare mă bucur că ai citit articolul despre viaţa poetei poloneze, pentru că are numeroase legături cu anumite subiecte tratate pe blogul tău de istorie. Chiar m-am gândit că prin informaţiile şi fotografiile pe care le aduc de la vernisaj voi reuşi să completez (e adevărat, modest) tabloul unei epoci cu o fărâmă de viaţă şi un destin neobişnuit al celei ce a trăit o lungă perioadă între două lumi, iubindu-le pe amândouă în egală măsură. Voi mai adăuga nişte imagini, captate de pe materialul informativ în Power Point proiectat de reprezentantul Ambasadei Poloniei şi naratorul biografiei.

      Şi pe mine m-a mirat absenţa presei. Nici măcar cea locală nu cred că a fost reprezentată şi e păcat. Dar nu-i nimic, deocamdată am scris eu şi poate că în zilele următoare interesul vizitatorilor va spori.

      Şi un P.S. mai vioi şi destins: Te rog să nu-ţi ceri scuze pentru redactare! Dac-ai şti câte isprăvi de acestea fac eu când îmi scriu rapid textele… 🙂 Numai cine nu scrie nu ştie ce înseamnă să tastezi rapid un text cu o anumită încărcătură ideatică. Chiar acum am revenit la modul editare ca să îndrept o ispravă. 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s