Dintr-un bolovan coboară    pantofi
          pasul tău de domnişoară.
          Dintr-o frunză verde, pală
          pasul tău de domnişoară.
 
          Dintr-o înserare-n seară
          pasul tău de domnişoară.
          Dintr-o pasăre amară
          pasul tău de domnişoară.
 
          O secundă, o secundă                                                                       
          eu l-am fost zărit în undă.
          El avea roşcată fundă.
          Inima încet mi-afundă.
 
          Mai rămâi cu mersul tău
          parcă pe timpanul meu
          blestemat şi semizeu
          căci îmi este foarte rău.
 
          Stau întins şi lung şi zic,
          Domnişoară, mai nimic
          pe sub soarele pitic
          aurit şi mozaic.
 
          Pasul trece eu rămân.
 
 
Anunțuri