De dimineaţă mi-am scos sufletul la plimbare. L-am prins de reverul bluziţei vernil, cu nasturi albi, opaci, şi l-am forţat să iasă alături de trup. S-a lăsat purtat de mână pe aleile mele, cu pietriş bătătorit şi îngrijit. I-am tot povestit că se iroseşte dacă-şi adastă mereu privirea pe aceleaşi interioare de oase şi muşchi, străbătute de vasta reţea din apropierea organelor interne. M-a privit tăcut. Auzisem eu că şi alţii, scriitori introspectivi, mai procedează la fel, adică îşi cercetează sufletul, dar numai aşa, ca să-l disece într-o bună zi, fără bisturiu, şi să-i pătrundă tainiţele.

Nu ştiu mai departe cum. Am încercat mai demult să aflu. Dar în practica de la Medicină Legală n-am găsit nici urmă de suflet în trupurile inerte.

Mă mulţumesc să fac ce ştiu mai bine cu sufletul meu. Astăzi l-am alintat, i-am încheiat nasturii paltonului… unu… doi… trei… patru… cinci… nasturi, i-am răsucit în jurul cercelului şuviţa aceea zăpăcită, auriu-cognac, care-i tot cădea pe umeri… Nu! Nu te aşeza pe bancă! E umedă… Zăpada bălteşte şi-i devorează lemnul. Să stăm pe rădăcina castanului, pe fibrele contorsionate şi tutelate de pământul ce a absorbit apa.

I-am înşirat apoi o întreagă aserţiune despre frumoasele Figuri ale lui Genette:

Cartezianul Lamy e fără îndoială retoricul francez care a împins cel mai departe interpretarea psihologică (afectivă) a figurilor, ajungând să caute în fiecare dintre ele ,,caracterul”, adică semnul unei pasiuni distincte: există tot atâtea figuri câte simptome. Elipsa: o pasiune violentă vorbeşte atât de repede încât cuvintele nu o pot urma. Repetiţia: omului pasionat îi place să se repete, iar omului mânios să lovească de mai multe ori. Hipotipoza: prezenţa obsedantă a obiectului iubit. Epanortoza: omul pasionat îşi corectează neîncetat vorbirea pentru a-i spori forţa. Hiperbata (inversiunea): emoţia răstoarnă ordinea lucrurilor, deci şi ordinea cuvintelor. Distribuţia: sunt enumerate părţile ce alcătuiesc obiectul pasiunii. Apostrofa: omul emoţionat se răsuceşte în toate părţile, căutând pretutindeni ajutor etc.

Tea and chocolateLa vederea celor doi fulgi sticloşi care-i înţepau pleoapele, mi-a răsărit un zâmbet. Mi-am dat seama că i s-a făcut frig.

…Kokoon… Un ceai, vă rog! Cu muguri de trandafir şi petale de ciocolată. Şi zahăr! Mult zahăr! Kandiszucker, zahăr brut din trestie, brun, alb, rafinat, fin sau în cubuleţe. Am aşteptat toate cele 7 minute pentru ca aromele să se amestece, apoi am picurat esenţele în ceştile de nisip. Sufletul a băut petalele, iar mie mi-a lăsat bobocii de trandafir. Lumânările albastre se aprindeau, se stingeau pe candelabrele negre, iar muzica, aceeaşi muzică dintotdeauna, îmi vorbea…

(Am editat acest text în 27 februarie 2009. Îl reiau acum, nemodificat, în vremea caldă şi blândă a Rusaliilor. Timpul nostru interior îşi păstrează prospeţimea dincolo de anotimpuri.)

 

 

Anunțuri