* Pentru că am descins acolo la fel ca în basmele turceşti: prin aer, pe uscat, pe apă.

* Pentru că piloţii turci ai covoarelor zburătoare sunt cei mai pricepuţi în aterizări de-a dreptul verticale…

* Pentru că pretutindeni m-a întâmpinat un exotic parfum de vanilie ce nu m-a lăsat din braţe până în ziua plecării.

* Pentru că am pătruns în iatacul Şeherezadei din Topkapi Sarai şi l-am admirat în tăcere, ascultând poveştile luminii difuz imprimate pe splendida faianţă de Izmir.

* Pentru că există o Insulă a Prinţilor unde m-am simţit fericită.

* Pentru că am respirat peste tot un autentic aer de libertate, deşi multe voci susţin contrariul.

* Pentru că m-am pierdut într-un melanj absolut de culori, limbi vorbite, arabescuri, coduri vestimentare, sunete, muzici, toate pătrunse de un farmec nedefinit până-n ultima lor esenţă, ce mi-a amintit de romanticul Bolintineanu.

* Pentru că peste tot era plin de pisici: pe străzi, în grădini, în Hagia Sophia, printre biciclete, printre picioarele mele, pe trepte, pe sub trepte, stăpâne cu drepturi depline.

* Pentru că în Istanbul nicio femeie nu trebuie să fie nefericită; dacă, totuşi, este, tot Universul conspiră întru fericirea ei.

* Pentru că în Istanbul nicio doamnă specială nu trebuie să fie singură; dacă, totuşi este, anomalia se remediază rapid.

* Pentru că proprietarii celebrelor magazine de aur din nu mai puţin celebrul Bazar îşi întâmpină doamnele cu cele mai graţioase cuvinte: Some gold?! Tea?! Or me?!

* Pentru că întotdeauna au oferit mai mult decât am îndrăznit să cer şi toată lumea a rămas mulţumită.

* Pentru că în nopţile calde, legănate de briza Bosforului, am dansat pe stradă, într-un loc unde toată lumea dansa pe stradă.

* Pentru că ziua am descoperit marele oraş însufleţit de febra agitaţiei electorale.

* Pentru că în Istanbul nimic nu m-a împiedicat să merg până la capăt.

* Pentru că am atins toate obiectivele din ambiţiosul proiect de doi ani, la finalul căruia s-a profilat această călătorie.

* Pentru că am descoperit o nouă semnificaţie a cuvântului final: promisiunea fermă a unui nou început.

* Pentru că am înţeles modul în care funcţionează o lege nescrisă a Universului: niciun efort, nicio muncă nu rămân nerecompensate, iar împlinirea nu va întârzia să apară de unde nu te aştepţi, şi nu de acolo de unde te-ai aştepta mai mult…

IMG_1594

IMG_1092

IMG_1503

IMG_1572

IMG_1709

IMG_1639

IMG_1649

IMG_1674

IMG_1845

IMG_1853

În apropierea străzii Istiklar

 

 

Anunțuri