Se înmulțesc zilele nefericite în care veștile neverosimile ne găsesc complet nepregătiți. Parcă mai ieri era Umberto Eco, acum e Solomon Marcus cel ce ne părăsește, lăsându-ne mai singuri, mai vulnerabili în fața tainelor și a imprevizibilului acestei lumi.

DSC_0857

Vor curge râuri de cerneală și de digiți virtuali, fiecare își va aminti o întâlnire esențială cu Solomon Marcus, întâlnire ce i-a marcat destinul. Și e bine că se întâmplă așa. Solomon Marcus nu a trecut meteoric prin viețile noastre, ci a lăsat urme adânci de gândire aleasă, a schimbat mentalități, a provocat interogații și mutații interioare. Efectele modelului său poate că nu se văd acum cu ochiul liber, dar în viitor vor ieși din stadiul germinativ și se vor așeza temeinic și vizibil în rosturile lumii și în conștiința celor ce i-au rămas fideli în spirit și în dragostea pentru știință, frumos și adevăr.

DSC_0848

Posteritatea lui Solomon Marcus se va compune din toate aceste mii de evocări ce erup acum în memoria fiecăruia dintre noi, din reflectările, oglindirile față de sinele nostru. În ce mă privește, l-am cunoscut undeva sus, pe acoperișul lumii, acolo unde muntele se pierde în cer. În vara lui 2013, la Straja, trecând peste ideea de vacanță, ne-am reunit într-un grup de lucru pentru a elabora subiectele unui excelent concurs interdisciplinar, ,,Poveștile Cangurului”, patronat de Institutul pentru Dezvoltarea Evaluării în Educație (IDEE).

DSC_0856

În mai multe din acele zile, Solomon Marcus a venit alături de noi pe Platoul Soarelui. Intra în liniște, pe neanunțate, aproape tiptil, se așeza pe vreun scaun rămas liber și participa la dezbateri de parcă s-ar fi aflat acolo dintotdeauna. Am citit împreună Prostia omenească de Ion Creangă, ne-a provocat să ne imaginăm că drobul de sare a devenit, în actualitate, un meteorit care amenință pământul. Ne-a sucit mințile, adică ne-a determinat să gândim altfel, și ne-a luat alături de domnia-sa într-o imaginară călătorie printr-o încrengătură de idei și asociații neașteptate. Părea că vine dintr-o altă lume. Era atât de uman în acea coborâre firească printre profesorii de limba și literatura română, și totuși atât de neomenesc prin gândirea sa extraordinară, care dinamita limitele convenționale.

DSC_0871

Cred că ar trebui să mă opresc aici. Vestea m-a copleșit, la fel ca pe toți cei ce l-au cunoscut, l-au admirat și i-au citit scrierile. N-ar trebui să uităm, ca o lecție de viață, că, atunci când prostia omenească din jur devine sufocantă, există undeva soluțiile și răspunsurile lui Solomon Marcus…

Notă. Fotografiile fac parte din arhiva personală.