Notă. Emil Manu, pseudonimul literar al lui Emil Cismărescu (1922-2005), scriitor, critic şi istoric literar. Primele încercări poetice datează din perioada studiilor la Liceul ,,Traian” din Turnu Severin. Potrivit Autobiografiei din 21 mai 1959 (ACNSAS, Fond Reţea, Dosar nr. 35197, Cota CNSAS R 030677, f. 10-27), în 1940 aderă la gruparea ,,Frăţiile de Cruce” (FDC) susţinută de un grup de elevi ai şcolii. Participarea la o serbare şcolară cu tematică legionară îi atrage eliminarea pînă la sfîrşitul anului, cu dreptul de a susţine, totuşi, un examen particular. Din 1942 urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie şi ale Facultăţii de Drept. În aprilie 1943 este arestat pentru că, în 1941, participase la o şedinţă a FDC în satul Dudaş. E judecat la Tribunalul Militar Craiova şi condamnat la 3 ani de închisoare corecţională. După un an de detenţie la Craiova şi Alba Iulia, înaintează o cerere de revizuire şi i se suspendă executarea pedepsei. În august 1944 este încorporat şi înscris la Şcoala Militară de Ofiţeri de Rezervă. După terminarea războiului finalizează studiile universitare la ambele facultăţi. Colaborează la reviste de stînga: Studentul român, Lumea, Naţiunea, Veac Nou. Între 1948-1951 este profesor la Şcoala Tehnică Profesională din Baia de Aramă. Între 1951-1953 se transferă la Şcoala Tehnică de Administraţie Economică din Turnu Severin şi activează în mişcarea sindicală. Lucrează o perioadă cu jumătate de normă ca jurisconsult. În 1957 devine secretar ştiinţific al Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice din R.P.R.. Publică în revistele Viaţa românească, Gazeta literară, Luceafărul, Contemporanul, Teatrul. În mai 1959 i se deschide un dosar personal la Direcţia a 3-a din M.A.I., pe numele conspirativ ,,Sofocle” (Cota CNSAS R 030677). Este arestat în luna decembrie a aceluiaşi an. În urma procesului din 1960, e condamnat la 6 ani de închisoare corecţională. I se admite recursul, iar condamnarea îi este redusă la 4 ani. Este eliberat înainte de termen, în 1962, cu motivarea că zilele de muncă în colonia Peninsula i se scad din numărul total al zilelor de executat, aşa cum reiese din Procesul-verbal nr. 6540 din 20 iunie 1962 (ACNSAS, Fond Penal, Dosar nr. 115848, vol. 2, Cota CNSAS P 013332, vol, 2, f. 141+v). După eliberare, lucrează o perioadă ca cercetător la Editura Muzicală, iar apoi ca cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie Literară ,,George Călinescu” al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Este încontinuu urmărit informativ de Securitate. Totodată, în 1970 i se deschide un nou dosar personal, pe numele conspirativ ,,Manolescu” (Cota CNSAS R 097862). Publică numeroase volume de poezie, proză, criticăşi istorie literară. E considerat unul dintre cei mai importanţi exegeţi ai poeziei române moderne. Colaborează constant la revista Săptămîna, pînă în 1981, cînd se retrage din pricina unor divergenţe cu redactorul-şef, Eugen Barbu. În 1993 publică volumul de memorii carcerale cu titlul Infernurile noastre. Jurnal de detenție.

(Fragment din volumul Memorialistica detențiilor postbelice românești. Oradea: Editura Ratio et Revelatio, 2015, pp. 89-90)

Din Jurnalul de detenție al lui Emil Manu am redat în trecut câteva fragmente pe acest blog. Pe atunci nu-i văzusem încă dosarele de la CNSAS, iar studiul meu tindea să fie supus exclusiv analizei literare și critice. Nu știam că s-au deschis două dosare de rețea pe numele său. Nota biografică de mai sus a devenit posibilă tocmai datorită eforturilor unor oameni admirabili, începând cu Constantin Ticu Dumitrescu și continuând cu toți cei ce au susținut cu tărie necesitatea accesului la dosarele fostei Securități. În mod special, le mulțumesc din inimă tuturor cercetătorilor din CNSAS, directorilor de la departamentele de cercetare și investigații, care m-au sprijinit și consiliat în activitatea proprie. Lor li se datorează, în egală măsură, publicarea acestor dezvăluiri la Editura Ratio et Revelatio din Oradea.