LaPunkt: Lumile Aglajei

Prin proiectul teatral Aglaja, poezia spasmodică a sufletului mutilat în copilărie devine spectacolul unei pluralități de lumi interioare, iar scena coboară în arena orbitoare a circului. E un spectacol deopotrivă delicat și tragic, modelat între nuanțe fine și tușe grotești, uneori un peisaj metafizic ce captează reflexiile sfâșiate de zecile de cioburi ale oglinzii sufletești sfărâmate. Care dintre ele e cea adevărată? Care figurează adevăratul drum salvator? Acestea sunt întrebările deschise la capătul unei neobișnuite experiențe a spectatorului implicat în miezul febril al unui destin cu totul neobișnuit.

La începutul verii, în vremea marilor festivaluri care celebrează anual artele spectacolului, piesa Aglaja, în regia lui Ștefan Lupu și dramatizarea Alinei Petrică, a fost adusă la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu de către Reactor Company, fiind jucată pe scena Teatrului Gong. S-a născut dintr-un proiect artistic inițiat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO ,,Nicolae Bălcescu” din București, fapt ce explică interesul pentru valențele expresive ale experimentelor teatrale, mai ales pentru tehnicile împrumutate din limbajul cinematografic. Datorită acestor tehnici, se produce un neașteptat efect de disjungere al planurilor scenice, continuat cu o descindere agonizantă în abisul intimității, printre zeci de bolgii în ale căror arcane candoarea copilăriei rătăcește cu înfrigurare.

Scenariul recuperează și adaptează două texte ale scriitoarei Aglaja Veteranyi, ea însăși o artistă cu un parcurs existențial straniu, aproape neverosimil, ce s-au înscris, la vremea editării lor, pe o linie de certă singularitate în relieful literar universal: De ce fierbe copilul în mămăligă și Raftul cu ultimele suflări. Pe coperta a patra a primului titlu amintit aici, Mircea Cărtărescu făcea următoarea afirmație: ,,Valoarea acestui document constă în adevărul lui, în același timp artistic și existențial.”. Racursiul biografic rămâne, fără îndoială, o sursă de savoare a piesei, cu atât mai mult cu cât sunt cunoscute experimentele dramatice ale scriitoarei de origine română, precum și faptul că romanul a fost pus în scenă, imediat după lansare, la Teatrul Neumarkt din Zürich.

Într-un rol creat, parcă, anume pentru ea, pentru remarcabilele sale disponibilități interpretative, Alina Petrică redă viață diferitelor ipostaze ale Aglajei, transpunându-se, cu un dramatism răvășitor, în fiecare din lumile, reale sau imaginare, ale fetiței. Din culisele circului și din spațiul extravagant și, uneori, excesiv al arenei, ea evadează în proiecții onirice abil construite, fie ludice, fie coșmarești, fie cu intarsii psihedelice. Angoasele, aprehensiunile, glisările spre tenebrele subconștientului dobândesc o surprinzătoare concretețe, se relevă în clar-obscurul scenic, în teatrul de umbre construit cu grija față de cele mai fine detalii ori într-o explozie de lumini tari, tăioase, perfect articulate pe light design-ul creat de Iulian Băltățescu. De altfel, din monologurile Aglajei răzbate o adevărată poetică a fricii, o frică sculptată pe față, în ochi, în irișii ce debordează de inocență. Trăirile sunt jucate energic, cu dinamismul și pofta de viață adaptate vârstei, iar povestea copilului care fierbe în mămăligă devine o verigă importantă între secvențele piesei și un crochiu iconic al realității fisurate. Viața familiei de circari se esențializează în secvența ce-i reunește pe toți membrii ei în jurul lăzii de lemn pictate, pe care este așezată o mămăligă uriașă. Simbol al trecutului, ancoră a misterului nedeslușit sau, dimpotrivă, doar un necesar element de decor al numerelor de circ desfășurate în arenă, obiectul viu colorat ocupă adesea inima spațiului scenic.

Photo credit: Paul BĂILĂ, fotograf oficial al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu

Vă invit să citiți cronica integrală în revista LaPunkt: http://www.lapunkt.ro/2017/09/lumile-aglajei/

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s