Lansare: ,,În sfera tăcerii. Richard Wurmbrand în dosarele Securității”

 

Reclame

LaPunkt: Povestiri de viață din anii deportării în Siberia românească

Sub regimul comunist, istoria represiunii din România și geografia concentraționară au cunoscut forme inspirate după modelul sovietic al deportărilor în Siberia. De acest fenomen se ocupă cu o deosebită competență editorii volumului Deportați în Bărăgan: Amintiri din Siberia românească, Valeriu Antonovici și Claudia-Florentina Dobre, apărut în 2016 la Editura Ratio et Revelatio din Oradea, în colecția Authentica. Studiul se prezintă ca o ediție bilingvă, versiunea în limba română fiind completată cu traducerea în limba engleză semnată de Anca Bărbulescu.

Volumul, riguros coordonat și editat de cei doi tineri cercetători de la Centrul de Studii Memoriale și Identitare – CSMI (Centre for Memory and Identity Studies), cuprinde transcrierea a paisprezece mărturii orale și a unui pasaj memorialistic ce reconstituie, din straturile adânci și dureroase ale multiplelor memorii individuale, cotidianul deportării în Bărăgan și limitele existenței umane. Textele se înscriu într-un cadru mai larg, în ceea ce Claudia-Florentina Dobre numește, în concluziile culegerii, o ,,paradigmă denunțătoare a crimelor comunismului” (p. 138), menită să provoace trecerea de la nivelul declarativ al condamnării acestui regim politic drept ilegitim și criminal spre o veritabilă construcție mentală cu finalitate memorială. Tematica volumului se regăsește în poveștile de viață evocate de foștii deportați în Bărăgan ce au făcut parte din lotul strămutat în iunie 1951, de sărbătoarea Rusaliilor, intrată în istorie sub denumirea de ,,Rusaliile negre”. În consecință, substanța cărții este configurată de aceste experiențe individuale și colective decupate de pe canavaua unui context istoric al cărui nucleu s-a circumscris între 17-18 iunie 1951 și 1955, anul când s-au dispus o serie de măsuri pentru ridicarea restricțiilor de domiciliu obligatoriu.

Vă invit să citiți articolul integral în revista LaPunkt: http://www.lapunkt.ro/2017/12/povestiri-de-viata-din-anii-deportarii-in-siberia-romaneasca/

http://www.memorialuldeportarii.ro/?p=486

Evenimente culturale R&R: Întâlniri și dialoguri cu Doina Jela, la Oradea

 

R&R bookstores & coffe houses în colaborare cu Muzeul Cetății şi Oraşului Oradea, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, Colegiul Național „Emanuil Gojdu”, Colegiul Național „Iosif Vulcan”, Asociația „Cei 40 de Mucenici”,
vă invită la suita de evenimente care o au ca protagonistă pe:

DOINA JELA, jurnalistă, editoare, scriitoare, traducătoare, fondator al Asociației Ziariștilor Independenți din România, autor a numeroase articole, lucrări, mărturii din perioada comunistă și post-decembristă, care și-a pus viața în slujba culturii, a libertății cuvântului și a adevărului rostit cu fermitate, chiar și atunci (sau mai ales) când ocultarea lui era interes de stat.

1. Marți, 7 noiembrie 2017, ora 12.00, Colegiul Național „Iosif Vulcan”, întâlnire cu elevii – Trecutul recent şi formele fictive şi non-fictive de prelucrare a lui. Romanul “Villa Margareta” (Polirom, 2015). Invitat: Doina Jela.

2. Marți, 7 noiembrie 2017, ora 16.00, Cafeneaua literară R&R Cetate, întâlnire cu studenții de la Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării – Jurnalismul istoric ca instrument de reconciliere sau de condamnare? Invitați: Doina Jela, Cristina Pușcaș.

3. Miercuri, 8 noiembrie 2017, ora 12.00, Muzeul Cetății şi Oraşului Oradea, Corp E, et.1, Sala de conferințe, întâlnire cu elevii de la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” – Istorie și jurnalism pe propria piele. Invitați: Doina Jela, Cristina Pușcaș.

4. Miercuri, 8 noiembrie 2017, ora 17.00, R&R Republicii, prezentare de carte, romanul „Villa Margareta” (Polirom, 2015) – Un dialog despre „Docuficțiune” sau „minciuna care spune adevărul”. Invitați: Doina Jela, Maria Hulber.

“Villa Margareta este locul unde se întretaie timpul și privirea se furișează, prin uși lăsate voit deschise, în viețile altora. Undeva, în apropierea Villei Margareta, s-ar putea profila, discret, însăși viața cititorului, topită într-una din cele mai reale ficțiuni care au văzut vreodată lumina tiparului.” Maria Hulber

Vă doresc o vacanță minunată!

În urmă cu un an intram în vară cu un vis în brațe. Aveam un manuscris și un editor care credea în mine. Nu știam ce va urma. Nici măcar nu îndrăzneam să sper în vreo iluzorie proiecție viitoare. Înțelegeam doar că soarele torid al acelei veri și orice dor de libertate se vor concentra altundeva, în miezul volumului pregătit cu ardoare pentru tipărire. Inimaginabilul mi-a demonstrat ulterior că timpul e și el vulnerabil, la rândul lui, că poate fi zgâriat cu abilitate în zonele cele mai aburoase ale istoriei sale contemporane. Aventura editorială începută în 21 octombrie 2015 și consemnată în cele mai fine detalii pe acest blog mi-a dăruit nesperate bucurii și – pot anticipa pentru cititorii mei fideli – sunt convinsă că vor urma și altele. Memorialistica detențiilor… mai are încă multe de spus în critica și istoria literară românească, dar… aștept perioada galelor autumnale pentru a vă da vestea cea mare.

Acum timpul pare că se reîntoarce. Într-una din acele neobișnuite răsuciri, își cere dreptul la o nouă repetiție generală. Intru în actuala vară cu un vis în brațe. Am o selecție uluitoare de documente de arhivă și un editor care crede în mine. Nu știu ce va urma. Încă nu îndrăznesc să-mi proiectez nici o iluzorie dorință cu privire la viitoarea apariție editorială. Înteleg doar că soarele torid al verii și orice dor de libertate se vor concentra altundeva, în reci arhive pe care le voi străbate cu mănuși și măști chirurgicale, într-o luptă surdă cu spori, praf și substanțe toxice acumulate de vremi și minți cu intenții criminale. O nouă operație pe cordul deschis al istoriei, fără anestezie, va începe.

Mă retrag în singurătate, ,,în sfera tăcerii”. Să ne recitim, cu bine, la toamnă!

 

Viitoare apariție editorială

Richard Wurmbrand

În această toamnă, la Editura Ratio et Revelatio, în colecția Documenta, va apărea volumul ,,În sfera tăcerii”. Richard Wurmbrand în dosarele Securității, ediție de care mă îngrijesc personal, așa cum s-a anunțat încă de la începutul anului. Le mulțumesc din inimă lui Otniel Vereș și Ralucăi Lazarovici Vereș, directorii editurii și editorii cărților mele, pentru încrederea pe care au acordat-o din prima clipă tuturor proiectelor propuse de mine. Le mulțumesc pentru că le susțin și le promovează în spațiul cultural românesc, unde este atât de necesar recursul la documente în procesul anevoios al descoperirii adevărului istoric.

În primul volum publicat de aceeași prestigioasă și extrem de exigentă editură – în ce privește calitatea științifică și literară a titlurilor selectate pentru editare – am deschis câteva direcții de cercetare, mai ales în partea dedicată nivelului documentar al memoriilor carcerale. Pe unele dintre acestea le voi aprofunda eu însămi, cu metode oarecum similare, în anii ce vor urma. Voi reveni cu mai multe detalii la momentul potrivit.

Discursul narativ în memorialistica detențiilor

În privinţa particularităţilor discursului memorialistic al detenţiilor, se pot opera mai multe serii de distincţii, în funcţie de momentul şi locul redactării scrierilor, precum şi de statutul autorilor. Se remarcă o primă diferenţiere între cărţile scrise în ţară, în perioada comunismului, sub ameninţarea deconspirării şi a consecinţelor dramatice pe care le-ar fi putut suporta autorii lor, şi cele scrise şi publicate în Occident înainte de 1989. La prima categorie ne-am referit chiar la începutul acestei părţi, evidenţiindu-i specificul de literatură de sertar. Din cea de-a doua categorie fac parte scrierile: La început a fost sfîrşitul. Dictatura roşie la Bucureşti de Adriana Georgescu (apărută în 1951, la Paris, cu titlul Au commencement était le fin. La dictature rouge á Bucarest), Cu Dumnezeu în subterană de Richard Wurmbrand (apărută în 1968, la Londra, cu titlul In God’s Underground) şi Celula marionetelor. Cincisprezece ani de închisoare. România 1949-1964 (traducere proprie), avînd titlul original, în limba franceză, Le Cachot de marionnettes. Quinze ans de prison. Roumanie 1949-1964 (1990) de Madeleine Cancicov. La timpul lor, volumele enumerate au contribuit la demistificarea falsei imagini a societăţii comuniste şi la revelarea adevărului cu privire la sistemul represiv din România, sincronizîndu-se cu literatura carcerală publicată în vestul Europei.

În al doilea rând, deosebiri semnificative apar la nivel artistic şi estetic. Finalitatea artistică este inerentă, mai ales în cazul mărturisirilor unor scriitori sau jurnalişti întemniţaţi, maeştri ai condeiului, ale căror mărturisiri devin adevărate capodopere ale genului. Într-o asemenea categorie se înscriu N. Steinhardt, Adriana Georgescu, Lena Constante, Constantin Noica, Ion Ioanid, Petre Pandrea, Florin Constantin Pavlovici. La aceste cărţi şi la autorii lor se referă Ion Pop atunci cînd notează: ,,În majoritatea lor, cele pe care le putem apropia de literatură, într-un înţeles foarte larg, sunt de inclus în specia cuprinzătoare a memorialisticii, în care caracterul confesiv şi cel aşa-zicînd «reportericesc» se îmbină în doze diferite de la caz la caz.” Pe de altă parte, se disting scrierile care nu ridică pretenţia literaturităţii, iar autorii lor nu sunt profesionişti ai scrisului. Totuşi, paginile mărturisirilor ce reflectă trăiri dureroase dau o notă de culoare lumii cenuşii a temniţei şi sunt remarcabile prin emoţiile autentice evocate, prin valoarea meditaţiei profund umane. Dintre autorii respectivi, se desprind prin talentul narativ istoricul Constantin C. Giurescu, psihologul Nicolae Mărgineanu sau inginerul Petre Baicu. Cărţile lor se situează la frontiera dintre literatură şi document istoric. Cercetătorii refuză stricta lor ierarhizare în funcţie de caracterul predominant literar sau documentar, întrucît sunt scrieri atât de complexe încît se sustrag oricăror încercări de configurare într-un domeniu riguros delimitat.

În miezul memorialisticii detenţiei se află eul mărturisitor. În jurul său se edifică o scriitură circulară, ce propune o dublă perpectivă, privirea îndreptîndu-se atît spre sinele profund, ca punct central, cît şi spre lumea exterioară, întunecată, descrisă în amănunţime, cu toată forţa de radiaţie a interiorităţii. Pentru a demonstra caracterul puternic subiectiv al memoriilor de închisoare, vom parcurge cîteva fragmente relevante din operele celor mai interiorizaţi autori. Adriana Georgescu redă o scenă aproape suprarealistă, impresionantă, din timpul celei de-a doua detenţii, în subsolul prefecturii de poliţie din Bucureşti: ,,Văd în penumbră un grup de femei care privesc în tavan. Le urmăresc privirea. Sus, lângă tavan, este o fereastră. (…) Toate femeile stau în vîrful picioarelor, nemişcate şi atrase de acest firicel de aer. Celula este îmbibată de o duhoare umedă. Scena e absolut nereală, am impresia că privesc un tablou care s-ar putea intitula: În căutarea aerului. Cine ar fi putut să-l picteze? Cine ar fi putut să redea toată acea penumbră mişcătoare de respiraţii omeneşti, acele siluete de umbră…?” Răspunsul la întrebările autoarei se află chiar în paginile propriei mărturisiri, reuşind să recreeze cu ajutorul cuvintelor un tablou sumbru şi întunecat. În articolul Femei încarcerate – Adevăr şi adevăruri (I), Mihaela Ursa remarcă această particularitate a memorialisticii de detenţie, de a reţine alte tipuri de percepţii decît în scrierile obişnuite: ,,În al doilea rând, are loc o alterare vizibilă a structurii memorialistice obişnuite: majoritatea scrierilor memorialistice – s-a observat – se bazează fundamental pe percepţiile vizuale: corpuri, forme, culori, nuanţe, lumini şi umbre, obiecte şi portrete – acestea sunt rememorate cele dintîi şi cu maximă claritate.” Ochiul devine mult mai atent la nuanţe, la planurile secundare, la alternanţele cromatice, construind tablouri de un mare efect artistic.

Fragment din volumul Memorialistica detențiilor postbelice românești. Oradea: Editura Ratio et Revelatio, 2015, pp. 25-28

 

Despre cărți, în Ziarul Financiar

În Ziarul Financiar din 12 februarie 2016, Stelian Țurlea remarcă și menționează cartea mea, Memorialistica detențiilor postbelice românești, la rubrica intitulată Cartea de literatură.

http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/portretul-unei-epoci-in-scrisori-de-stelian-turlea-15062825

Îi mulțumesc autorului. Alăturarea mă onorează, cărțile lui Mircea Anghelescu oferind principalele repere în abordarea receptării critice a memorialisticii închisorilor, capitol ce deschide volumul meu de debut.

Mircea Anghelescu, Literatura autobiografică (Note de curs și antologie). București: Editura Universității din București,2008

Mircea Anghelescu, Literatură și biografie. București: Editura Universal Dalsi, 2005

Mircea Anghelescu, Poarta neagră: scriitorii și închisoarea. București: Editura Cartea Românească, 2013

Et pour cause…

Ratio et Revelatio: Noutăți editoriale 2016

Anchetă: Ce cărți faine pregătesc editurile pentru 2016

Un articol de Eli Bădică, apărut pe bookaholic.ro

,,RATIO ET REVELATIO

Otniel Veres

Director general

Titlurile pregătite de Ratio et Revelatio continuă conturarea tot mai clară a profilului nostru editorial, în direcțiile ei de bază: filosofie, religie/teologie, literatură, memorialistică și documente. Astfel, cele mai multe apariții editoriale își vor găsi locul în colecția de filosofie (Ratio), teologie (Revelatio), literatură (Biblioteca R&R), însă și alte colecții se vor îmbogăți cu titluri proaspete în 2016. Redăm mai jos cîteva dintre cele mai importante apariții ale anului viitor.

Colecția Ratio-filosofie. Unul dintre cele mai așteptate titluri este semnat de Friedrich Wilhelm von Herrmann și Francesco Alfieri: Adevărul despre ‘Caietele negre’ ale lui Heidegger, trad. Paul Gabriel Sandu. Profesorul Herrmann este ultimul asistent și colaborator în viață al filosofului german, iar Francesco Alfieri este profesor la Universitatea Pontificală Laterană; Sir Anthony Kenny, O nouă istorie a filosofiei occidentale, vol. I-IV, traducere de Antoaneta Sabău, Doru Căstăian, Otniel Vereș; Seria Mediaevalia va continua cu o traducere revizuită a Proslogion-ului lui Anselm de Canterbury, realizată de Alexander Baumgarten; Pseudo-Aristotel, Despre măr și moarte, trad. de Alexander Baumgarten; Remi Brague, filosof catolic francez, Capodopera lui Dumnezeu și alte eseuri; Alberto Castaldini, Ipoteza mimetică. Contribuții la o antropologie a iudaismului, trad. de Raluca Lazarovici Vereș. De asemenea, va fi inaugurată o nouă serie de fenomenologie, al cărei prim titlu va fi: Fenomenologia lui Husserl, de Dan Zahavi, trad. de Iulian Apostolescu și Ioana Zamfir.

logo ratio et revelatio

Colecția Biblioteca R&R. Volumul de nuvele rusești inedite, de secol 19, Odată toamna, sub coordonarea Antoanetei Olteanu; Mariko Nagai (cîștigătoare a Premiului G.S. Sharat Chandra pentru proză scurtă de ficțiune), Povestiri rurale, trad. de Laura Mureșanu; Massimo Carlotto, Creștinii lui Allah, trad. de Raluca Lazarovici Vereș, frescă istorico-socială situată în timpul lui Suleiman Magnificul; Père Lachaise. Povestiri din mormintele Parisului, volum colectiv sub coordonarea Laurei Liberale, trad. de Raluca Lazarovici Vereș; Gerry McDonnell, Am văzut un evreu irlandez, trad. de Petru Iamandi; Lilia Bicec, Testamentul necitit, ficțiune autobiografică. Va continua seria de autor Paul Goma, coordonată de Flori Bălănescu, cu Patimile după Pitești, inaugurîndu-se, totodată, și o serie academică Paul Goma, cu lucrări de cercetare asupra operei autorului.

Colecția Academica. Florin Voica, Friedrich Nietzsche. Filosofia ca pathos tragic și exercițiu de sobrietate; Rosette C. Lamont, Imperativele lui Ionesco. Politicile culturale, trad. de Petru Iamandi.

Seria de autor Dan Slușanschi va continua cu Sintaxa latină.

În colecția Documenta, va apărea lucrarea Richard Wurmbrand în dosarele Securității, de Maria Hulber.”

Sursa: http://www.bookaholic.ro/ancheta-ce-carti-faine-pregatesc-editurile-pentru-2016.html